duminică, noiembrie 07, 2010
Vlad
Ce te iubeam odinioara
Iti mai amintesti
Cat de frumos ne spuneam povesti?
Despre tine, despre mine
Despre cum va fi
Cand noi, oamenii, nu vom mai fi
Chiar de m-ai dat uitarii
Io-ti spun prin prisma indestularii
Ca nu te iubesc,
Io-ti soptesc cu patos
Ca, acum, sunt doar piele si os
Ca sicriul meu m-a ros
Si, dumneata, iubesti pe-altcineva
Acum, cand numai pot decat sa socot
Ca sunt un prost
Ca ti-am rapit pudoarea fara rost
Acum, in crepusculu-mi sfarsit
Iti amintesc, ca n-am uitat
Ce grotesc si incisiv
Am cumpatat cand
Falusul l-am aruncat
In a ta-ti floare, oarecum, mare.
Iti spun, plin de sudoare
Tie, mandra floare
Ca acum te privesc din zare."
de Burlacu
Posted in: copilarie
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu